In cele mai multe cladiri din Romania spatiul de sub acoperisramane un spatiu fara o functionalitate clara, utilizarea sa fiind, de cele mai multe ori, limitata prin reglementari de protectie impotriva incendiilor. Nu asa a fost cazul si in ceea ce priveste amenajarea pe care urmeaza sa v-o prezentam. La ultimul etaj al unui bloc interbelic de apartamente, un apartament banal a devenit spatiul ideal de locuit pentru un tanar de 30 de ani, cu o viata sociala si profesionala active.
Deschide GaleriaApartamentul existent a fost organizat intr-un mod celular, oarecum laborios. Un hol de intrare comunica cu un al doilea hol, care ofera acces la doua dormitoare si o baie. La polul opus, un alt coridor lung este conectat la bucatarie. Initial, inainte de reamenajare, atmosfera din aceasta locuinta a fost apasatoare, holurile destul de intunecate si camerele prea stramte.
Proiectul a avut ca scop instalarea unor conexiuni vizuale in profunzime si un contact permanent cu exteriorul pentru a genera un sentiment de generozitate printre limitele fizice inguste. Doua interventii radicale au dizolvat zonele de circulatie: eliminarea peretelui dintre dormitoarele existente si descompunerea baii. Zonele de locuit si de luat masa si-au gasit loc in partea insorita a apartamentului, iar terasa a fost extinsa cu generozitate.
Chiar daca este cosmopolit si un pic excentric, apartamentul pastreaza un aspect modest. Proiectul refuza cliseele arhitecturale asociate de obicei cu tipul de mansarda-apartament clasica. Neregulile din planul vechi, in ceea ce priveste nivelul, au fost absorbite de mobilier integrat in colturi pentru a sublinia fluiditatea spatiului.
Via archdaily.com
In cele mai multe cladiri din Romania spatiul de sub acoperis ramane un spatiu fara o functionalitate clara, utilizarea sa fiind, de cele mai multe ori, limitata prin reglementari de protectie impotriva incendiilor. Nu asa a fost cazul si in ceea ce priveste amenajarea pe care urmeaza sa v-o prezentam.
La ultimul etaj al unui bloc interbelic de apartamente, un apartament banal a devenit spatiul ideal de locuit pentru un tanar de 30 de ani, cu o viata sociala si profesionala active.
Apartamentul existent a fost organizat intr-un mod celular, oarecum laborios. Un hol de intrare comunica cu un al doilea hol, care ofera acces la doua dormitoare si o baie. La polul opus un alt coridor lung este conectat la bucatarie. Initial, inainte de reamenajare, atmosfera din aceasta locuinta a fost apasatoare, holurile destul de intunecate si camerele prea stramte.
Doua interventii radicale au dizolvat zonele de circulatie: eliminarea peretelui dintre dormitoarele existente si descompunerea baii. Zonele de locuit si de luat masa si-au gasit loc in partea insorita a apartamentului, iar terasa a fost extinsa cu generozitate.
Proiectul a avut ca scop instalarea unor conexiuni vizuale in profunzime si un contact permanent cu exteriorul pentru a genera un sentiment de generozitate printre limitele fizice inguste.
Chiar daca este cosmopolit si un pic excentric, apartamentul pastreaza un aspect modest. Proiectul refuza cliseele arhitecturale asociate de obicei cu tipul de mansarda-apartament clasica.
Neregulile din planul vechi, in ceea ce priveste nivelul, au fost absorbite de mobilier integrat in colturi pentru a sublinia fluiditatea spatiului.
