Vipt ester astăzi un cuvânt rar în dacoromână (apare sporadic în Transilvania), dar există în toate cele trei dialecte sud-dunărene (aromân, meglenoromân și istroromân), ceea ce arată că era un cuvânt important cu mult timp în urmă. Era termenul curent pentru hrană, în general, fiind moștenit din limba latină (victus).
La început, în Psaltirea Hurmuzachi, vipt avea sensul din latină aliment, rod al pământului. Astăzi s-a restrâns la sensul de hrană pentru om. În Transilvania există expresia a lua în vipt (a lua în pensiune), fiind în opoziție cu nutreț (hrana animalelor, furaj). Nutreț este de asemenea moștenit din latină (nutricium), este derivat de la nutrire- a hrăni. În română existau pentru a hrăni si hrană un verb (a nutri) și două substantive vipt și nutreț, toate fiind moștenite din limba latină.
Cuvinteleslave hraniti și hrană au luat locul lui a nutri și vipt, dar nu l-au eliminat pe nutreț.
Ce disc diamantat are cel mai bun randament pe beton armat? Ce spun cei care taie zi de zi
Micile obiceiuri de azi pot defini meseria de mâine. De ce arhitectura începe în camera de joaca si nu la facultate
Gastronomie și eficiență: rețeta succesului pentru „Torta Ricotta e Cioccolato” – desertul care redefinește simplitatea
În Codicele Voronețean apare un cuvânt slav piștă cu sensul de hrană, dar cuvântul a dispărut azi.
Merinde aparține aceluiași câmp semantic. Înseamnă hrană rece pe care o ia cineva cu sine când merge la drum sau la lucru. Este moștenit din latină, unde însemna masa de după amiază sau de seară). În limba română a avut loc o lărgire de sens, în celelate limbi romanice s-a păstrat cu sensul din latină. În aromână (mirindi) înseamnă și mâncarea dintre 4 și 5 după amiază.
Prânz și cină sunt moștenite din latină, în schimb a dejuna (a lua masa de prânz) este împrumutat din franceză (dejeuner). Dejun este o creație pe teren românesc.
