Locuiesc la etajul 6 într-un bloc din 1977 și mereu stau cu teama unui cutremur, blocul a prins cutremurul din 1977.
Suntem mulți cei care împărtășim aceeași realitate: trăim la bloc, privim în jur spre alte imobile și ne întrebăm cum vor reacționa pereții nostri, structura de rezistență în fața unui seism major.
De ce ne este teamă? Pentru că la etajele mai înalte, balansul se simte mult mai intens. Dar oare înălțimea este cu adevărat un factor de risc absolut sau totul ține de o fizică mult mai complexă a undelor seismice?
Dacă vrei să verifici anul estimat de construcție, istoricul zonei sau încadrarea imobilului în care locuiești, poți consulta platforme dedicate precum Harta Blocurilor, un instrument util pentru a înțelege cutremurul.
Mit sau realitate: Ce înălțime de bloc este cea mai expusă în caz de cutremur? Cum reacționează clădirile în funcție de undele seismice?
Ce se întâmplă, de fapt, în timpul unui cutremur?
Un experiment vizual fascinant ne arată că un seism nu afectează la fel toate tipurile de construcții. Comportamentul unui imobil depinde în mod direct de frecvența sau perioada undelor seismice și de flexibilitatea proprie a clădirii.
- Undele lente și clădirile înalte: Atunci când cutremurul generează unde lente și ample (caracteristice de obicei seismelor de adâncime mare sau cutremurelor foarte puternice care vin de la distanță), clădirile înalte (blocurile turn sau zgârie-norii) sunt cele mai vulnerabile. Ele au o perioadă de oscilație mai mare și intră în rezonanță cu aceste unde, legănându-se puternic. În schimb, clădirile scunde rămân aproape rigide.
- Undele rapide și clădirile scunde: Dacă seismul produce unde scurte și sacadate (tipice cutremurelor de suprafață, cum sunt cele din Vrancea pentru anumite zone), situația se inversează. Clădirile scunde sau de înălțime medie preiau rapid energia și suferă cele mai severe șocuri, în timp ce blocurile foarte înalte pot rămâne relativ neafectate de aceste vibrații rapide, deoarece nu au timp să se urnească la fel de repede.
Mitul „blocurilor înalte vs. blocurile vechi”
Mulți blocatari cred în mod eronat că blocurile turn sunt prin definiție periculoase. În realitate, ingineria seismică modernă ia în calcul aceste fenomene fizice încă din faza de proiectare.
- Blocurile noi și turnurile moderne sunt proiectate cu sisteme avansate de disipare a energiei (amortizoare de masă, structuri flexibile din oțel și beton armat) tocmai pentru a absorbi balansul provocat de undele lente fără a suferi avarii structurale.
- Blocurile vechi (comuniste), indiferent că sunt de 4 etaje sau de 10 etaje, își datorează siguranța calității materialelor inițiale și eventualelor lucrări de consolidare. Un bloc cu 4 etaje poate fi extrem de vulnerabil la un cutremur scurt și violent de suprafață dacă structura sa din beton a suferit degradări în timp. Dar nu se știe cât de bine au fost constuite atunci blocurile.
Nu înălțimea este singurul factor de risc
Nu există o „înălțime universal sigură” sau una „universal periculoasă”. Totul depinde de sursa seismului (adâncime și tip de fală) și de modul în care frecvența undelor se potrivește cu flexibilitatea clădirii.
Pentru proprietari și locatari, cel mai important aspect nu rămâne doar etajul sau numărul total de niveluri al imobilului, ci expertiza tehnică a clădirii, starea structurală a acesteia și respectarea normelor de siguranță în construcții.
